Observator Satmarean
Image default
Turism

Muzeul Etnografic Andrid, un loc care merita vizitat (Foto)

Unul dintre elementele etnografice ce marchează trecutul ţinutului din Câmpia Ierului este arhitectura populară tradiţională. Fiind o zonă de câmpie mlăştinoasă materialele de bază ale construcţiilor unei gospodării au fost lutul, lemnul şi trestia.

Casele ţărăneşti din secolele XVIII – XIX se construiau cu pereţi din pământ bătut cu maiul în cofraje de lemn. Primele case aveau singură o cameră sau o cameră cu bucătărie (tindă).

https://intocmai.ro

Casa muzeu de la Andrid se încadrează în tipologia caselor cu pamânt bătut cu două camere, tindă şi grajd. Casa a fost construită între 1860–1880 de Botos Sándor şi a fost achiziţionată de Muzeul Judeţean Satu Mare în anul 2012 de la proprietarii Kis Károly şi Kis (Botos) Ilona.

Acoperişul casei este din trestie, material folosit cu predilecţie în zonele mlăştinoase. Intrarea în casă se face printr-o tindă prevăzută cu un cuptor specific de pâine. Gura cuptorului se află în tindă iar corpul în exteriorul casei. Lângă acest cuptor se află şporul. În partea dinspre stradă se află camera curată mobilată cu două paturi, lădoi, masă, scaune, dulap pentru haine şi leagănul pentru copil. Pereţii şi mobilierul este ornamentat cu icoane şi textile cu inscripţii în limba română şi maghiară. În partea stângă a tindei se află camera de locuit unde sunt prezentate preocupările zilnice tradiţionale ale oamenilor locului. Ultima parte a casei îl ocupă grajdul cu intrare separată, unde sunt expuse uneltele folosite în gospodăria ţărănească tradiţională.


După terminarea muncilor agricole din toamnă, aproape în fiecare gospodărie, era montat războiul de ţesut, unde femeile şi tinerele fete îşi pregăteau materialul textil pentru îmbrăcăminte. Se acorda o atenţie deosebită ornării şi împodobirii cu flori şi motive vegetale, doar la ţinuta de sărbătoare. Aceste motive ornamentale apăreau doar la puslicuri, năframe şi la şorţuri. Costumul bărbătesc se compunea dintr-o cămaşă largă, cu mâneci şi cu guler, gaci largi, cizme şi pălărie neagră de postav. Peste cămaşă se purta un laibăr sau un palton scurt de postav. Costumul de femei se compunea dintr-o cămaşă cu mâneci largi, terminată prin pumnăşei şi guler îngust închis cu un şnur şi cu nasturi albi sau coloraţi. Chiar dacă în general din zona de câmpie costumele vechi sunt dispărute, la Andrid s-au păstrat câteva piese de costum femeiesc şi bărbătesc, ce au fost donate de familia Boroş Gheorghe.

Vizitând Casa Muzeu de la Andrid, copiii din ziua de azi văd în primul rând obiecte şi imagini legate de activitatea de bază a zonei, cultivarea plantelor. Zona era vestită în special pentru cantităţile mari de cereale, cânepă şi tutun, fiecare dintre acestea obţinute cu multă sudoare sub dogoarea verilor călduroase, de nişte oameni aspri şi harnici. Erau vestite şi ciurzile de vaci şi mai ales „gulele” de viţei ce stăteau din primăvară până în toamnă pe păşune. Pe întreaga vale a Ierului erau numeroase şi turmele de oi din rasa merinos, pe timpul comunismului funcţionând două ferme mari la Ghenci şi Chereuşa.

Print Friendly, PDF & Email

Related posts

Ruinele unei cetăți din judet, întrun loc mirific. Unde se afla ?

observator

Piscina pă Coastă. Locul despre care n-ai crede că e în România (Foto)

observator

Unde se duc turistii in primele luni din an

Admin

Lasa un comentariu